Undeva la jumatate

par ciufulit, oja sarita de pe  unghii si o rochita eleganta. ruj rosu, cizme si un drum de munte. cu capul in nori, dar cu picioarele pe pamant. ea este nordul si sudul, Iadul si Raiul. uneori se simte pierduta. are suflet de artist si minte de corporatista. viseaza cu ochii deschisi in timp ce isi ucide timpul inchisa intr-un birou inconjurata de numere. este arbitrul unui meci constant intre adultul si copilul din ea. nu castiga nimeni, niciodata. este o lupta continua care o seaca de puteri. zambeste in timp ce asculta inca un monolog al adultului care ii spune ca trebuie sa ajunga "sus", pana la 30 de ani trebuie sa conduca un departament al unei firme importante, sa isi intemeieze o familie, sa semneze un contract pentru un apartament in centrul orasului . se plimba prin parc in timp ce sufletul ei de copil ii povesteste despre cum ar fi sa calatoresti in jurul lumii, sa nu stii unde o sa dormi in seara asta sau pe ce continent vei fi saptamana viitoare. in teorie ambele variante suna bine, dar in practica e ca si cum ai incerca sa faci focul si apa sa supravietuiasca intr-un pahar...