Inca de la inceput eu am fost impotriva noastra. De ce sa existe un "noi" cand suntem mult prea egoisti sa renuntam la "eu" sau "tu"?
Tu ai fost neasteptat. M-ai luat de mana si ti-ai dorit sa mergem pe acelasi drum, dar eu (egoista de mine) inca nu pot sa ma misc. Sunt blocata.
Ai insistat si ai reusit sa trezesti un fior in mine, o adiere de vant in mijlocul verii secetoase, insuficienta pentru a te racori, dar numai buna pentru a planta samanta sperantei.
Mi-ai adus flori. Flori si ciocolata. Cafea dimineata si un sarut pe frunte seara.
Asa am inceput sa banuiesc ca ma iubesti. Cuvintele tale nerostite m-au speriat, ce o sa fac cand nemiscarea se termina? Daca rosteai acele cuvinte, ce se intampla?
Am fost lasa. Am cautat defecte acolo unde erau prea multe calitati.
Asa s-a terminat, nu exista "noi", doar "eu" si "tu". Atat!
