Another love story

         Cafeneaua de la coltul blocului; sta la masa din colt cu laptopul si o cafea.  Trebuie sa isi scrie articolul pentru editia de sfarsit de an, dar mintea lui zboara la ea, la momentul in care si-a luat rucsacul, pe care el i l-a daruit pentru prima excursie impreuna, si a plecat. L-a parasit.
         Ea l-a salvat. Mircea avea 24 de ani si doar ce se mutase in Bucuresti. isi petrecea zilele mergand la interviuri si noptile consumand prea multa bere in timp ce se holba la pagina alba a documentului word in incercarea de a scrie prima lui carte. Dupa 2 luni fara niciun succes, s-a angajat la Mega Image, la 2 pasi de garsoniera mizerabila in care locuia. Isi ura slujba si pe el insusi pentru ca nu reusea sa scrie nimic care sa merite publicat.
     Tura de noapte era preferata lui, era liniste, nu il zapaceau clientii cu intrebari despre  produse fara zahar. paine fara gluten sau naiba stie ce alte tampenii mananca oamenii zilele astea. Era marti noaptea, avea castile in urechi si aseza cateva sticle de vin. Cineva l-a batut cu mana pe spate, isi scoase castile nervos si se intoarse catre vinovat. Mare ii fu mirarea cand vazu o femeie miniona  uitandu-se la el cu niste ochi mari si caprui.
   - Scuza-ma ca te deranjez, dar incerc de 10 minute sa gasesc produsele pentru diabetici si nu reusesc!
      Era fascinat, uitase si cum il cheama, se uita la ea hipnotizat. de abia isi amintea sa vorbeasca, cu greu ii spuse unde gaseste produsele cautate si dadu din cap cand aceasta ii multumii pentru ajutor.
Isi aminteste si acum mirosul ei din noaptea aceea, mirosea a inceput de primavara, a flori de tei si liliac. A urmarit-o pana la raionul cu produse pentru diabetici, s-a prezentat si a invitat-o in oras, direct, fara nico replica penibila sau vreun compliment siropos. A acceptat, iar Mircea nici pana in ziua de astazi nu stie de ce a facut-o. Au iesit timp de 2 saptamani zilnic. S-au indragostit nebuneste, Ea l-a facut sa nu renunte la visul lui, asa ca s-a ambitionat si si-a gasit jobul la care visa.
     Dupa 2 ani s-au mutat impreuna. Totul era bine intre ei pana cand intr-o zi ea l-a sunat si i-a spus ca trebuie sa vorbeasca ceva important cu el. Ii marturisise ca o sa plece din tara, primise o oferta pentru un job in America si trebuia sa plece in 3 saptamani.
     Iata-l acum, dupa cateva zile de cand a aflat vestea care i-a dat peste cap viitorul, cu gandul la ea, nereusind sa se concentreze. Nu stia ce sa faca. Sa o lase sa plece? Sa o urmeze in America?

Friends!?

      S-a dus la bucatarie sa isi faca o cafea. gresia era rece sub picioarele ei goale, dar nu o deranja, era o dimineata calduroasa, iar senzatia de racoare era bine venita.
     Purta tricoul lui negru, vechi si suficient de lung cat sa ii acopere fundul. a pus apa in ibric si se uita pe geam spre strada pustie la ora aia, Mintea ei zbura in 10 directii diferite, la noaptea ce tocmai se incheiase, la barba lui care i-a iritat pielea, la principiile ei. Era atat de adancita in ganduri incat l-a auzit fix cand a ajuns in spatele ei. A sarutat-o pe gat si s-a dus spre ibricul in care apa fierbea de mult. A facut cafeaua in liniste, niciunul nu stia ce sa spuna, Erau ca doi straini, desi se cunosteau de 5 ani.
      Totul a inceput cand si-a spus ca trebuie sa iasa din casa si sa uite de job, de cursuri si de deadline-uri, asa ca l-a sunat pe Mihai asa cum facea de fiecare data cand avea o problema sau cand pur si simplu voia sa se distreze. A raspuns dupa al doilea bip. i-a spus ca vrea sa il vada, a fost de acord asa ca la 21 erau amandoi la barul unde si-au petrecut multe nopti de vara. au baut o bere - el, iar ea, ca de obicei, o limonada si si-au amintit de tampeniile pe care le faceau impreuna acum 3 ani.
      La 01.30 au plecat, a condus-o acasa. In fata usii ea se uita la el, a ramas privindu-i ochii mari si verzi, El o privea cu dragostea pe care i o purta de deja de cateva luni desi nu si-a permis niciodata sa admita asta. Dintr o data se ridica pe varfuri si il saruta, apasat, cu o pasiune despre care el habar nu avea ca exista in ea. A luat-o in brate si a condus-o in dormitor. ardea de dorinta de a face sex cu ea, sa ii sarute fiecare centimetru de piele, sa se imbete cu parfumul ei.
     Ei ii era teama sa nu faca ceva gresit, sa nu cumva sa strice prietenia dintre ei. Il iubea prea mult ca sa il piarda. Acum se intreba daca il iubea ca pe un prieten sau ca pe un iubit. I-a luat mana intr-a ei si  i-a cautat privirea ca sa inteleaga cum vrea sa decurga noaptea, cand ochii lui i-au intalnit privirea a stiut: il dorea!
 

Undeva la jumatate

par ciufulit, oja sarita de pe  unghii si o rochita eleganta. ruj rosu, cizme si un drum de munte. cu capul in nori, dar cu picioarele pe pamant. ea este nordul si sudul, Iadul si Raiul. uneori se simte pierduta. are suflet de artist si minte de corporatista. viseaza cu ochii deschisi in timp ce isi ucide timpul inchisa intr-un birou inconjurata de numere. este arbitrul unui meci constant intre adultul si copilul din ea. nu castiga nimeni, niciodata. este o lupta continua care o seaca de puteri. zambeste in timp ce asculta inca un monolog al adultului care ii spune ca trebuie sa ajunga "sus", pana la 30 de ani trebuie sa conduca un departament al unei firme importante, sa isi intemeieze o familie, sa semneze un contract pentru un apartament in centrul orasului . se plimba prin parc in timp ce sufletul ei de copil ii povesteste despre cum ar fi sa calatoresti in jurul lumii, sa nu stii unde o sa dormi in seara asta sau pe ce continent vei fi saptamana viitoare. in teorie ambele variante suna bine, dar in practica e ca si cum ai incerca sa faci focul si apa sa supravietuiasca intr-un pahar...

Ele si fericirea

    Fericirea-i simpla! Sau cel putin a mea asa este. Eu sunt fericita atunci cand sunt cu ele, cu 2 fete minunate care au intrat in viata mea de 5 ani si se incapataneaza sa ramana alaturi de mine.

    Fericirea este atunci cand mananc prima data pepene vara, cand Larisa imi aduce flori fara motiv, cand Loredana ma face sa rad desi este o mica scorpie.

      Zambesc atunci cand simt miros de tei dupa ploaie sau cand ne plimbam prin parc cu rolele si toata lumea rade de noi pentru ca nu ne pricepem.
     Rad in hohote cand bem cidru de mere pe balconul unui hotel la 300 km de casa si povestim lucrurile tembele pe care le-am facut impreuna.
    Plang de fericire atunci cand ele sunt alaturi de mine intr un moment dificil pentru familia mea.
    Lucrurile simple si oamenii cu suflet frumos ma fac fericita. Ele ma fac fericita pentru ca sunt niste persoane minunate si sunt norocoasa sa le am in viata mea!

Candva

    Am iubit din toata inima, acum multi ani.
    Prima dragoste. Fluturi in stomac cand aparea la usa mea sa iesim la film. Drumuri fara sfarsit catre destinatii necunoscute, in doi, mereu noi, fara masti si deghizari. Lumanari si sampanie, fara motiv, nu aveam nevoie. Ne iubeam zi de zi, minut de minut. Discutii de 3 ore la telefon cand plecam acasa, la tara. Lacrimi sterse de pe obraz cand venea la mine la 2 dimineata pentru ca ne certasem. Plimbari in pijamale la 12 noaptea. Paste fara gust pe care le manca doar pentru ca nu voia sa imi spuna ca nu ma pricep la gatit. Haine aruncate dupa ce mi a spus ca m am enervat degeaba. Scuze, imbratisari si noi inceputuri. Dragoste intre doi copii care descopera lumea. Carusel emotional, intr o ora treceam de la cei mai fericiti oameni de pe Pamant la tipete si vorbe spuse la nervi.
       L-am iubit atat de mult incat l-am lasat sa plece...

2 in 1

 

      Eu si cu mine, una si aceeasi, dar in acelasi timp doua persoane diferite.
      Eu cea sigura pe ea, care vrea sa fie provocata, care nu accepta lucrurile care vin usor. Sunt regina in lumea mea, fac ce vreau, daca vreau. Scriu, alerg, ma joc cu sentimente, cu emotii. Creez si distrug.Pot sa fac fata la orice, dezamagiri, minciuni, evenimente urate si nepravazute. Nu ma sperie nimic!
      Eu, mica si neajutorata. Romantica si naiva. Cu flori in par si zambetul oamenilor dragi in inima. Plang, zambesc, iert, iubesc. Imi este greu sa descriu aceasta parte din mine, este ceva ce se descopera, ceva ce nu imi este pe deplin cunoscut.
     Cine sunt de fapt EU? Nu stiu ... probabil ca nu o sa aflu prea curand, dar este ok, nu-i asa? In fond am doar 23 de ani, inca cred in basme si plang la filme cu happy ending.
   

Fata cu tenesi rosii

        Acum ceva timp purta blugi deschisi, un tricou cu imprimeu funny si tenesi rosii. Iubea fara sa se gandeasca la consecinte si isi urma inima oriunde o purta. Acum a crescut, tenesii zac prafuiti intr-un colt, au aparut pantofi cu toc, rochii elegante si fuste negre. Se ghideaza prin viata dupa ce ii se pare logic, rational, inima ei sta ascunsa.
      Multe despartiri in care nu s-a spus “la revedere”au marcat-o. Isi poarta cicatricile ascunse in timp ce le zambeste parintilor si le spune ca este singura pentru ca nu are timp liber, este mereu ocupata cu ceva “important”.
      Timpul trece iar ea nu face nimic ca sa marcheze asta, obisnuia sa creada ca trebuie sa iti traiesti viata astfel incat sa nu iti ajunga anii batranetii pentru a povestii tot ce ai facut, voia sa calatoreasca, sa vada fiecare coltisor al tarii si apoi sa rataceasca prin lume. Uneori uita ca are doar 20 si ceva de ani, isi petrece timpul liber inchisa in casa, uitandu se la filme in care actrita principala nu are timp sa doarma, citeste carti care ii dezvaluie povesti de dragoste asa cum isi doreste sa traiasca si ea candva.
       O sa mi spui ca inca este tanara, ca are timp sa faca tot ce si-a propus, dar nu-i adevarat, timpul nu asteapta pe nimeni, nici macar fetele care si-au uitat tineretea intr-un folder...