Oamenii diminetii

             Nu imi place sa ma trezesc de dimineata, niciodata nu mi-a placut. Din pacate, in viata nu putem sa facem doar ceea ce ne place, asa ca, in ciuda faptului ca este duminica,m-am trezit devreme sa plec la serviciu(da, sunt o norocoasa, muncesc duminica dimineata). A fost una din acele dimineti ploioase cand  ultimul lucru pe care ti-l doresti este sa te ridici din pat.
             O sa trec direct la subiect ca deja seamana cu o fila din jurnalul meu (si iar se iau oamenii de mine ca imi povestesc "ofurile" strainilor). Din cauza ca ma mut destul de des nu apuc sa imi cunosc vecinii, decat pe unii dintre ei si doar din vedere,va spun asta ca sa intelegeti de ce m-a suprins vecina mea,care desi m-a vazut de 2 ori intr-un an, imi ureaza plina de voiosie "Buna dimineata! Sa ai o zi frumoasa!" cand ne intalnim pe hol.
            Uite asa dimineata mea a trecut de la mohorata cu mari sanse de furtuna la senina cu o speranta de soare.Oamenii astia, care au mereu ceva dragut de spus, care te fac sa zambesti desi nici macar nu te cunosc, merita o floare sau si mai bine o imbratisare in fiecare zi.