Another love story

         Cafeneaua de la coltul blocului; sta la masa din colt cu laptopul si o cafea.  Trebuie sa isi scrie articolul pentru editia de sfarsit de an, dar mintea lui zboara la ea, la momentul in care si-a luat rucsacul, pe care el i l-a daruit pentru prima excursie impreuna, si a plecat. L-a parasit.
         Ea l-a salvat. Mircea avea 24 de ani si doar ce se mutase in Bucuresti. isi petrecea zilele mergand la interviuri si noptile consumand prea multa bere in timp ce se holba la pagina alba a documentului word in incercarea de a scrie prima lui carte. Dupa 2 luni fara niciun succes, s-a angajat la Mega Image, la 2 pasi de garsoniera mizerabila in care locuia. Isi ura slujba si pe el insusi pentru ca nu reusea sa scrie nimic care sa merite publicat.
     Tura de noapte era preferata lui, era liniste, nu il zapaceau clientii cu intrebari despre  produse fara zahar. paine fara gluten sau naiba stie ce alte tampenii mananca oamenii zilele astea. Era marti noaptea, avea castile in urechi si aseza cateva sticle de vin. Cineva l-a batut cu mana pe spate, isi scoase castile nervos si se intoarse catre vinovat. Mare ii fu mirarea cand vazu o femeie miniona  uitandu-se la el cu niste ochi mari si caprui.
   - Scuza-ma ca te deranjez, dar incerc de 10 minute sa gasesc produsele pentru diabetici si nu reusesc!
      Era fascinat, uitase si cum il cheama, se uita la ea hipnotizat. de abia isi amintea sa vorbeasca, cu greu ii spuse unde gaseste produsele cautate si dadu din cap cand aceasta ii multumii pentru ajutor.
Isi aminteste si acum mirosul ei din noaptea aceea, mirosea a inceput de primavara, a flori de tei si liliac. A urmarit-o pana la raionul cu produse pentru diabetici, s-a prezentat si a invitat-o in oras, direct, fara nico replica penibila sau vreun compliment siropos. A acceptat, iar Mircea nici pana in ziua de astazi nu stie de ce a facut-o. Au iesit timp de 2 saptamani zilnic. S-au indragostit nebuneste, Ea l-a facut sa nu renunte la visul lui, asa ca s-a ambitionat si si-a gasit jobul la care visa.
     Dupa 2 ani s-au mutat impreuna. Totul era bine intre ei pana cand intr-o zi ea l-a sunat si i-a spus ca trebuie sa vorbeasca ceva important cu el. Ii marturisise ca o sa plece din tara, primise o oferta pentru un job in America si trebuia sa plece in 3 saptamani.
     Iata-l acum, dupa cateva zile de cand a aflat vestea care i-a dat peste cap viitorul, cu gandul la ea, nereusind sa se concentreze. Nu stia ce sa faca. Sa o lase sa plece? Sa o urmeze in America?

Friends!?

      S-a dus la bucatarie sa isi faca o cafea. gresia era rece sub picioarele ei goale, dar nu o deranja, era o dimineata calduroasa, iar senzatia de racoare era bine venita.
     Purta tricoul lui negru, vechi si suficient de lung cat sa ii acopere fundul. a pus apa in ibric si se uita pe geam spre strada pustie la ora aia, Mintea ei zbura in 10 directii diferite, la noaptea ce tocmai se incheiase, la barba lui care i-a iritat pielea, la principiile ei. Era atat de adancita in ganduri incat l-a auzit fix cand a ajuns in spatele ei. A sarutat-o pe gat si s-a dus spre ibricul in care apa fierbea de mult. A facut cafeaua in liniste, niciunul nu stia ce sa spuna, Erau ca doi straini, desi se cunosteau de 5 ani.
      Totul a inceput cand si-a spus ca trebuie sa iasa din casa si sa uite de job, de cursuri si de deadline-uri, asa ca l-a sunat pe Mihai asa cum facea de fiecare data cand avea o problema sau cand pur si simplu voia sa se distreze. A raspuns dupa al doilea bip. i-a spus ca vrea sa il vada, a fost de acord asa ca la 21 erau amandoi la barul unde si-au petrecut multe nopti de vara. au baut o bere - el, iar ea, ca de obicei, o limonada si si-au amintit de tampeniile pe care le faceau impreuna acum 3 ani.
      La 01.30 au plecat, a condus-o acasa. In fata usii ea se uita la el, a ramas privindu-i ochii mari si verzi, El o privea cu dragostea pe care i o purta de deja de cateva luni desi nu si-a permis niciodata sa admita asta. Dintr o data se ridica pe varfuri si il saruta, apasat, cu o pasiune despre care el habar nu avea ca exista in ea. A luat-o in brate si a condus-o in dormitor. ardea de dorinta de a face sex cu ea, sa ii sarute fiecare centimetru de piele, sa se imbete cu parfumul ei.
     Ei ii era teama sa nu faca ceva gresit, sa nu cumva sa strice prietenia dintre ei. Il iubea prea mult ca sa il piarda. Acum se intreba daca il iubea ca pe un prieten sau ca pe un iubit. I-a luat mana intr-a ei si  i-a cautat privirea ca sa inteleaga cum vrea sa decurga noaptea, cand ochii lui i-au intalnit privirea a stiut: il dorea!
 

Il banuiam...ca ma iubea

   
      Inca de la inceput eu am fost impotriva noastra. De ce sa existe un "noi" cand suntem mult prea egoisti sa renuntam la "eu" sau "tu"?
      Tu ai fost neasteptat. M-ai luat de mana si ti-ai  dorit sa mergem pe acelasi drum,  dar eu (egoista de mine) inca nu pot sa ma misc. Sunt blocata.
      Ai insistat si ai reusit sa trezesti un fior in mine, o adiere de vant in mijlocul verii secetoase, insuficienta pentru a te racori, dar numai buna pentru a planta samanta sperantei.
      Mi-ai adus flori. Flori si ciocolata. Cafea dimineata si un sarut pe frunte seara.
      Asa am inceput sa banuiesc ca ma iubesti. Cuvintele tale nerostite m-au speriat, ce o sa fac cand nemiscarea se termina? Daca rosteai acele cuvinte, ce se intampla?      
      Am fost lasa. Am cautat defecte acolo unde erau prea multe calitati.
      Asa s-a terminat, nu exista "noi", doar "eu" si "tu". Atat!

Astazi

Astazi am vantul in par, primavara pe piele, cafea in vene si o furtuna in ganduri.
Astazi, ei bine astazi nimic nu este ca ieri.

Am idei noi si sentimente vechi(pana la urma, parca astazi seamana cu ieri...), sunt cu sufletul departe si cu mintea mult prea aproape, aproape de lucruri stresante, dar trecatoare.
Uite, iar vorbesc fara sens, cred ca in ultimul timp doar asta am facut.
Am vrut sa iti spun ceva, am uitat ce....
O sa iti spun maine

Ce conteaza?

       La sfarsitul zilei, ce conteaza? Locurile pe care le-ai vazut in ziua ce tocmai a trecut? Persoana cu care ti-ai baut cafeau? Cine te-a facut sa zambesti?
      Toate astea conteaza, dar cel mai mult conteaza ce ai simtit in ziua respectiva, ideile care ti-au ramas in minte, momentele pe care o sa ti le amintesti si peste 3 ani.
       Ultimile zile au fost toate la fel: gri. Nu imi place culoarea gri!
       Astazi a fost o zi ca un curcubeu, cu prietene si zambete! Una din acele zile despre care o sa povestesti peste ani cand te revezi cu vechile prietene.

joc

     

        Ne jucam de-a viata. Ne trezim, bem cafea, mergem la munca/facultate, ne plimbam prin oras cu treaba, ne intoarcem acasa, mancam si dormim.
        Nu traim, ne jucam de-a viata!
     
        Cineva intreba undeva:"Cand a fost ultima data cand ai facut ceva pentru prima data?"
        Raspunsul meu:nu imi amintesc...
     
        De ce?
        Pentru ca ma complac in rutina, ma amagesc singura ca maine o sa fac ceva, altceva...
        Mereu maine, niciodata astazi...
   
        "De ce?" o sa ma intrebi, pentru ca este mai usor sa crezi ca maine o sa faci ceva decat sa te gandesti ca astazi este maine pentru ieri.

        Am promis, de fapt, mi-am promis ca o sa scriu mai des, nici asta nu am facut...

        A mai trecut o zi, mai vine un maine, un nou joc...

limonada si vin

          Uneori viata se incapataneaza sa iti ofere ceva ce tu nu iti doresti. Tu esti sigur/a ca vrei altceva,atunci cei cu toate aceste oportunitati de care nu ai nevoie?

          Se spune ca daca viata iti da lamai ar trebui sa faci limonada. Ce faci daca iti da lamai, dar tu nu ai apa sau miere? Te multumesti doar cu sucul de lamaie sau refuzi politicos si cauti ceea ce iti doresti? 

          Poate par nerecunoscatoare, poate ca sunt... Dar nu am nevoie de limonada acum, am nevoie de un vin bun! De un vin si o calatorie!

        Sa plec undeva departe,undeva unde  sa nu stiu nimic despre mine, despre tine sau despre altii, unde nu exista stres, alarme de dimineata si cafea bauta pe fuga. Vreau sa stau pe o veranda si sa imi savurez cafeau de dimineata, sa ma plimb ore intregi fara o destinatie anume si ... vreau sa fie primavara! 

Indragostita

   

      Vesnic indragostita.
      De oamenii cu suflet bun, de toamna, de literatura, de ceai, de ciocolata, de banca din parc.
      Sunt indragostita de dragoste.
      De momentele petrecute cu colegele mele intr-o ceainarie intima cu aroma unui timp de mult apus,de povestea de iubire a Danielei, de lectile de viata de la parinti.
      Indragostita de viata, de natura, de baietii cu barba, de crizanteme, de muzica.
      Iubesc apusul la lacul Morii, rasaritul la mare, drumul spre Castelul Peles in noiembrie(foto), barbatii cand zambesc, ciocolata calda intr-o zi de iarna, picnicurile in Snagov, diminetile de vara, ploaia de stele, plimbarile lungi prin parc, cafeau cu lapte si scortisoara.
      Astazi sunt fericita, fara motiv!

Esec

    In viata avem parte de mici batali in fiecare zi. Ne luptam cu somnul ca sa ne trezim la timp pentru munca, ne luptam cu dorinta de a manca inca o briosa, cu presiunea la care ne supunem singuri, cu dorinta de a mai fuma o ultima tigara, de a bea mai multa cafea desi ne-am atins limita de mult

     De cele mai multe ori castigam aceste batalii, ajungem la timp la munca, ne rezumam la o singura briosa, renuntam la tigari, la a 3-a ceasca de cafea, dar ce se intampla cand pierzi o batalie mai importanta?Cand dupa multi ani pierzi un joc pe care mereu il castigai? Cand regulile se schimba, jocul se complica, victoria nu mai este asa usor de atins.
     Viata are metodele ei de a ne invata anumite lucruri, de o buna periodata de timp se incapataneaza sa imi arate ca desi am luat cazaturi dupa cazaturi, pot sa mai rezist inca o data. Asa ca iata-ma, acum, din nou "picata-n fund", gandindu-ma pe ce drum sa o mai apuc de data asta.
      Mai arunc o ultima privire la ce m-a adus in situatia asta si imi vad de drum. Poate ca regulile sa schimba constant si ajungi sa iei multe cazaturi, dar o viata fara greutati nu ar mai fi viata.

Cuvinte

    Sunt atatea idei care sa invart in capul meu, atatea povesti de spus...
    Am o mica problema: nu imi gasesc cuvintele ca sa le pot rosti cu voce tare sau sa pot aseza in fata calculatorului si sa le scriu.
    Povesti traite de mine acum mult timp sau intamplari ale oamenilor din jurul meu, care m-au impresionat, toate astea sunt in capul meu, dar tot ce pot sa fac este sa imi beau cafeau si sa sper ca in curand cuvintele isi vor face simtita prezenta si o sa pot sa le astern intr-un nou post si sa le impartesesc si cu alte persoane.

cinnamon

Imi beau cafeau.Nu, nu este amara,este cafeaua mea din totdeauna: cu mult lapte si scortisoara.
Citesc un blog, doua...
Incerc sa scap de demonii din interiorul meu care nu imi dau pace...
Happy? As hell...