Candva

    Am iubit din toata inima, acum multi ani.
    Prima dragoste. Fluturi in stomac cand aparea la usa mea sa iesim la film. Drumuri fara sfarsit catre destinatii necunoscute, in doi, mereu noi, fara masti si deghizari. Lumanari si sampanie, fara motiv, nu aveam nevoie. Ne iubeam zi de zi, minut de minut. Discutii de 3 ore la telefon cand plecam acasa, la tara. Lacrimi sterse de pe obraz cand venea la mine la 2 dimineata pentru ca ne certasem. Plimbari in pijamale la 12 noaptea. Paste fara gust pe care le manca doar pentru ca nu voia sa imi spuna ca nu ma pricep la gatit. Haine aruncate dupa ce mi a spus ca m am enervat degeaba. Scuze, imbratisari si noi inceputuri. Dragoste intre doi copii care descopera lumea. Carusel emotional, intr o ora treceam de la cei mai fericiti oameni de pe Pamant la tipete si vorbe spuse la nervi.
       L-am iubit atat de mult incat l-am lasat sa plece...

Il banuiam...ca ma iubea

   
      Inca de la inceput eu am fost impotriva noastra. De ce sa existe un "noi" cand suntem mult prea egoisti sa renuntam la "eu" sau "tu"?
      Tu ai fost neasteptat. M-ai luat de mana si ti-ai  dorit sa mergem pe acelasi drum,  dar eu (egoista de mine) inca nu pot sa ma misc. Sunt blocata.
      Ai insistat si ai reusit sa trezesti un fior in mine, o adiere de vant in mijlocul verii secetoase, insuficienta pentru a te racori, dar numai buna pentru a planta samanta sperantei.
      Mi-ai adus flori. Flori si ciocolata. Cafea dimineata si un sarut pe frunte seara.
      Asa am inceput sa banuiesc ca ma iubesti. Cuvintele tale nerostite m-au speriat, ce o sa fac cand nemiscarea se termina? Daca rosteai acele cuvinte, ce se intampla?      
      Am fost lasa. Am cautat defecte acolo unde erau prea multe calitati.
      Asa s-a terminat, nu exista "noi", doar "eu" si "tu". Atat!

O mie de ganduri

                     Cat dureaza sa treci peste o relatie?
                     Oare putem sa uitam o persoana pe care am iubit-o?
       In ultima perioada am auzit multe lucruri despre despartiri si despre perioada de dupa si tot am multe intrebari fara raspuns.
                     Este mai usor sa fii cel intelept care vede ca relatia nu mai merge si sa pleci sau sa fii cel lasat in urma?
                   Cand esti obisnuit sa lupti pentru ceea ce iti doresti, de unde stii cand nu mai merita sa lupti?
      De un lucru sunt sigura: nu poti sa treci peste o relatie daca au ramas lucruri nerezolvate intre voi.Atunci cand relatia se termina intr-un mod brusc si neasteptat unul dintre parteneri va ramane cu intrebari fara raspuns, intrebari la care poate ca nici nu exista raspuns..
                  Este mai bine sa  ramai intr-o relatie disfunctionala doar pentru ca il/o iubesti sau este mai bine sa pui punct si sa mergi mai departe?
      Sunt persoane care dupa o relatie de lunga durata tot ce isi doresc este sa se bucure de "libertate" sau persoane care trec in 2 zile la urmatoarea relatie, persoane care isi manifesta  durerea sau care se inchid in ei.
                   Daca il/o vezi pe fostul/fosta pe strada te opresti pentru o discutie amicala sau zambesti si iti vezi de drum?
      Amintirile in 2 sunt cel mai greu de uitat, momentele alea cand  iti zambea si timpul se oprea in loc...
      Astazi am o mie de ganduri si de 2 ori mai multe intrebari...

Acel moment...

Si acela a fost momentul cand a realizat ca totul se terminase...
Nu a mai simtit flacara care ii ardea intotdeauna in suflet....
A ignorat momentul, a vrut sa creada ca este doar o ploaia de primavara care perturba pasiunea...
Dar ploaia a continuat sa cada...
Au facut dragoste pentru ultima data desi atunci nu stiau asta... sau poate ca au stiu dar au preferat sa se bucure de un ultim moment impreuna... sa devina pentru ultima data o singura fiinta...
Sufletul ei e pustiu... flacara a murit...
Adio pasiune...

Ea

Cred ca asta este cel mai dificil lucru pe care l-am facut in viata mea... de fapt nu cred sunt sigura.
stiti senzatia aia de durere care nu dispare? asa e pentru mine, este ca si cum un pumnal imi strapunge inima de fiecare data cand respir...
daca nu ar fi Ea probabil ca as fi innebunit pana acum... as fi facut ce nu trebuia... nu as fi dormit,mancat...
vreau sa ii multumesc ca imi este alaturi in cel mai greu moment din viata mea, ca imi asculta dramele fara sfarsit, ca imi intelege durerea, dar cel mai importat: ca nu ma judeca.


Iti multumesc ca de 10 ani imi esti prietena!
si ar mai fi multe de spus dar pumnalul imi acapareaza toata atentia...