raza de soare

Am cedat...
M-am plimbat, o ora, doua...
Mi-am revenit!
Viata are modalitatile ei ciudate de a iti arata ca  totul va fi bine...
Dupa o mare furtuna in sufletul meu o mica raza de soare incearca sa se lupte cu norii cenusi si sa imi lumineze calea...
Stiu ca intr-un fel sau altul va reusi...
Voi fi bine! Stiu asta!

Sufletul

Ce sunt oamenii?
Ce sunt sentimentele?
De ce simtim?
Si mai ales ce este sufletul?
Tot ce stiam sau credeam ca stiu acum este confuz...
Sunt zile in care cred ca stiu ce vreau,cand totul pare sa capete un sens.
Sunt zile cand nici macar nu mai stiu cine sunt...

contabilitate/literatura

    Eram in metrou, ma intorceam de la facultate si am observat ca avem in brate cursurile de contabilitate publica si dreptul UE plus alte xeroxuri si suporturi de curs, alaturi de o noua carte imprumutata de la o prietena.
     Pasiunea pentru citit mi-am descoperit-o inca de mica cand am citit de 4-5 ori o carte cu povesti cu coperta galbena si cu colturi proeminente. Au urmat apoi basmele lui Petre Ispirescu si Luceafarul lui Mihai Eminescu, pe care l-am "devorat" intr-o singura seara desi era tarziu si avem doar 10 ani.
      O perioada am uitat de pasiunea mea, dar "Enigma Otiliei" mi-a redeschis apetitul si de atunci incerc sa citesc cat mai mult cu putinta.
     Si totusi iata-ma acum studenta in anul 2 la contabilitate si informatica de gestiune...
     Cum se impaca literatura si contabilitatea? In nici un fel...
     De aici si intrebarea: oare mi-am ales facultatea potrivita?
     Tinand cont de mediul tarii in care traiesc, nu cred ca reuseam sa fac  ceva de viitor din literatura, poate doar daca eram o scriitoare buna(din pacate nu am talentul asta).
    Si totusi de ce conta? Pentru ca am crezut ca are legatura cu matematica  si facand un liceu la profilul mate-info si avand o oarecare pasiune pentru mate m-am gandit ca ar fi o alegere buna. Am aflat mai tarziu ca matematica nu are nici o legatura cu contabilitatea.

passion

Una din pasiunile mele o reprezinta fotografia.
Din pacate nu mi-am facut niciodata timpul necesar ca sa o dezvolt, sa ma documentez, sa ies special ca sa fac poze.
Pozele urmatoare sunt facute acum cateva zile si mi se par destul de reusite, de fapt imi plac mult.

Friends

Prietenii mei!!
As putea sa vorbesc ore in sir despre ei.
Sunt cei mai minunati oameni de pe pamant!!!
Ii iubesc!!!
Sa va spun cate putine despre prietenii mei dragi, ca sa nu fie cu suparare o sa ii iau in ordinea cronologica in care au aparut in viata mea.

Andrei- ooo Andrei... Ce surpiza mi-a facut el mie zilele astea... Ne-am cunoscut intr-o zi timida de toamna, aveam doar 10 ani si incepeam clasa a 5 a intr-o scoala noua. El a fost primul meu iubit, un coleg bun si dupa cum mi-a aratat un prieten si mai bun. El este persoana care ma face mereu sa rad, mereu vesel si cu cate o mica prostie pusa la cale.

Corina, sufletul meu pereche!!! Ea este cea care de 8 ani imi suporta toate dramele, si credeti-ma nu sunt putine. Ea a fost langa mine cand m-am indragostit pana peste cap si tot ea a fost acolo sa imi coasa inima rupta in bucatele. Nu stiu ce m-as face fara ea. Este si o sa ramana pentru totdeauna prietena mea cea mai buna!! Si pentru ca ea imi citeste fiecare post mai vreau sa ii spun inca o data: MULTUMESC!!!

Larisa-scumpa mea Larisa! Pe ea o cunosc de 1 an si jumatate, dar incet, incet devenim tot mai apropriate! Este colega mea de facultate, cu ea chiulesc, barfesc fetele nesuferite din serie, planuiesc excursia la munte si tot noi suntem cele care lasam totul pe ultima suta de metrii.


Ei sunt prietenii mei cei mai apropiati, cei care ocupa un loc special in sufletul meu si pentru care sunt gata oricand sa fac orice...

Neputinta

Mereu am luptat pentru ce mi-am dorit.
 Niciodata nu am fost genul de persoana care sa astepte sa ii vina ceva ce isi doreste pe tava, de-a gata.
Sa am rabdare, sa astept sunt lucruri la care nu ma pricep deloc, mai bine ma apuc de crosetat decat sa astept
Nu imi place sa ma simt neputincioasa, sa stiu ca nu pot sa fac nimic pentru ca lucrurile sa se schimbe... 
Acum sunt neputincioasa... Doamne ce situatie imposibila...

Ea

Cred ca asta este cel mai dificil lucru pe care l-am facut in viata mea... de fapt nu cred sunt sigura.
stiti senzatia aia de durere care nu dispare? asa e pentru mine, este ca si cum un pumnal imi strapunge inima de fiecare data cand respir...
daca nu ar fi Ea probabil ca as fi innebunit pana acum... as fi facut ce nu trebuia... nu as fi dormit,mancat...
vreau sa ii multumesc ca imi este alaturi in cel mai greu moment din viata mea, ca imi asculta dramele fara sfarsit, ca imi intelege durerea, dar cel mai importat: ca nu ma judeca.


Iti multumesc ca de 10 ani imi esti prietena!
si ar mai fi multe de spus dar pumnalul imi acapareaza toata atentia...